Mărtisorul este un mic obiect de podoabă legat de un snur împletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare în traditia
românilor si a unor populatii învecinate. Femeile si fetele primesc mărtisoare si le poartă pe durata lunii
martie, ca semn al sosirii
primăverii.
Mituri ale Mărtisorului
Voinicul care a eliberat Soarele
Un mit povesteste cum
Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un
zmeu a furat-o si a închis-o în
palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă si veselie, si lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura si a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer si iarasi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii si-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteste memoria tânărului curajos legând cu o ată două flori: una albă, alta rosie. Culoarea rosie simbolizează dragostea către frumos si aminteste de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.
În prezent
În prezent, mărtisorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belsug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îsi pune o dorintă în timp ce atârnă mărtisorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României si Moldovei, pomii sunt împodobiti de mărtisoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărtisor”, care începe pe data de 1 martie si durează până la 10 martie
